Cuvântul Matca provine din bulgărescul “matka” și are mai multe înțelesuri: matca – regina albinelor, matca – parte din foile unui chitanțier, cotor, matca – albia apelor, matca – apartenență socială sau etnică – origine.

Despre întemeierea satului se spune ca ar exista trei variante. Una spune că pe vremea lui Ștefan cel Mare trăia pe aceste meleaguri un cioban pe nume Rarinca, care avea cei mai buni stupi din zonă. În jurul stânii s-au strâns, în timp, mai mulți oameni, formându-se un cătun. Locuitorii satelor învecinate au numit satul “satul mocanului cu matca”. A doua variantă spune că numele vine de la matca pârâului Corozel care trece chiar prin mijlocul comunei. Cea de-a treia variantă spune că numele comunei se trage de la numele unui călugăr – Matcas, care s-a stabilit în aceste locuri. În jurul bisericii construite de el au început să se strângă oameni, formând un cătun. Nu există documente care să ateste formarea și existenta exactă a localității Matca. Cert este ca a fost atestată documentar prima dată în “Descriptio Moldaviae” a lui Dimitrie Cantemir.

Comuna Matca a făcut parte până în anul 1951 din județul Tecuci, iar din acest an până în 1968 a făcut parte din raionul Tecuci, și apoi pe rând din regiunile Putna, Bârlad și Galați. Din 1968 până astăzi face parte din județul Galați. Comuna a luat ființă ca unitate administrativă din 1864. Între anii 1875 și 1876, satul Matca a făcut parte din comuna Cernicari. În 1931 și 1932 a făcut parte din comuna Corod.

Armata lui Ștefan cel Mare a poposit, spune legenda, pe dealul Chicera, la sud de satul Matca. Prin anii 1885-1890 a existat prin împrejurimile comunei un haiduc pe nume Costache Dragoș. În anul 1907 oamenii satului s-au ridicat la răscoală. Pe atunci era primar Ion V. Bejan și ajutor Lascarache Hulea.

La o distanță de comună de 3-4 km se găsește Valul lui Traian, care mai poartă și numele de Calea lui Traian și Drumul lui Traian. Acesta merge prin pădurea Rateș, în diagonal, pe direcția N.V. – S.E., peste moșiile Epureasca, Domneasca, Lupa, trecând pe la vest de satul Cudalbi, ajungând în dreptul satului Șendreni.